Trei coroane întunecate de Kendare Blake

În fiecare generație de pe insula Fennbirn se naște un set de triplete: trei regine, toate moștenitoare cu drepturi egale la coroană și fiecare posedând puteri magice mult râvnite.
Mirabella stăpânește cele patru elemente, e capabilă să stârnească vâlvătăi lacome de foc sau furtuni violente doar pocnind din degete. Katharina este o otrăvitoare și poate înghiți cele mai ucigătoare veninuri fără să simtă aproape nimic. Arsinoe domină natura și despre ea se spune că ar avea harul de a face să înflorească cel mai roșu trandafir și să îmblânzească cel mai aprig dintre lei. Dar pentru a deveni Regina Încoronată nu e nevoie doar de originea regală. Fiecare soră trebuie să lupte pentru asta. Și nu e doar un joc în care cineva câștigă sau pierde…e o luptă pe viață și pe moarte. În noaptea în care surorile împlinesc șaisprezece ani, bătălia începe.
ULTIMA REGINĂ RĂMASĂ ÎN VIAȚĂ PRIMEȘTE COROANA.

Având în vedere faptul că a doua carte din această serie (nu duologie cum am sperat din toată inima) m-am gândit să scriu review-ul primei cărți pentru că abia aștept să termin a doua carte și să-mi exprim opinia în cel mai subiectiv mod posibil și despre aceea carte.

Cartea începe cu personajul meu preferat, sau care am sperat să fie, Katherine. Ea este o toxică, adică poate ingera tot felul de toxine, otrăvuri etc. cam în genul cum o facem noi cu fast-food-ul dar mai puțin chill. Spoiler imens aici: KATHERINE E O DEZAMĂGIRE TOTALĂ. La începutul cărții este o fire slabă iar pe parcursul cărții nu se va schimba nimic! Și dacă asta nu e îndeajuns nu are nici darul toxicilor! Este manipulată din toate părțile și când pare că îi va crește o coloană e aruncată într-o prăpastie!

Dar cartea mai are două personaje principale și putem să le descoperim din perspectiva lor. Mirabella și Arsinoe.

Mirabella e o elementală, darul ei fiind acela de a controla fenomenele fizice ale naturii. Sună destul de bine, nu? Așa consideră și preotesele și majoritatea insulii care o denumesc și Regina Aleasă. HAHAHAHHAHAHHAA. Parcursul ei a fost destul de plictisitor, din opinia mea, simțeam cum orice pas al drumului ei devine din ce în ce mai plictisitor, și mai plictisitor, și mai plictisitor, exceptând un moment aprins, dacă pot spune asta.

A treia regină, Arsinoe, este o naturalistă, sau cel puțin asta crede toată lumea, chiar și ea. Cred că ea a fost cel mai interesant personaj și numai datorită ei am continuat să citesc cartea. Reginele naturaliste au fost foarte rare și tocmai de aceea Arsinoe a crezut mereu că ea va fi prima care va muri, până și eu am crezut asta însă m-a surprins plăcut parcursul ei. Un personaj bine clădit, care se dezvoltă și ajungi mereu să cunoști o altă latură a personalității ei.

Lumea e construită foarte frumos, personajele secundare pot părea mult mai active decât reginele noastre, însă pot aprecia că și acestea sunt foarte, foarte bine clădite #teamNatalia.

În cele din urmă, cartea nu a fost așa rea, dar am așteptări mult mai ridicate pentru cartea a doua care pare de la început un altfel de parcurs emoțional #readytocry.